Brăţările dacice

Brăţările dacice

 0  10

 

Email0

Brăţările dacice

30 Octombrie, 20102,242 accesari

De pretutindeni omul a căutat sa aibă cat mai mult pentru el, aşa au făcut şi dacii prin tezaurizarea aurului. Aurul dacilor este in istorie o gaură neagră şi un semn de întrebare în acelaşi timp. În acele vremuri pentru prima data s-au exploatat aur, sare, petrol pe teritoriul actual al ţarii noastre.
Cercetările arheologice făcute in aşezări miniere confirmă acest lucru şi potrivit lui Vasile Pârvan, arheologia a scos la suprafaţa faptul că în Transilvania aurul s-a exploatat cu o mie de ani înaintea erei noastre. Este greu de afirmat care au fost primele populaţii care au exploatat aur, se crede că agatârşii care erau consideraţi oameni înstăriţi şi purtau mult aur, prezenţa lor făcandu-se simţită pe malurile Mureşului cu jumătate de mileniu î. chr.
Dacia, pe lângă agricultură şi apicultură are un minerit care o face şi mai bogată fiind astfel şi mai dorită de populaţiile din jur. După cele două războaie dintre daci şi romani, în 106 romanii găsesc aurul ascuns de Decebal în albia răului Sargetia şi l-au transportat la Roma încărcat in care. După unii istorici s-au cărat 1650 tone de aur şi o dublă cantitate de argint. Descoperiri de aur dacic s-au făcut şi în secolele următoare izvoarele istorice arată acest fapt.
În 1543 nişte pescari transilvăneni au descoperit într-o boltă zidită a răului Strei 40000 de monede de tip Lisimachos, cardinalul Martinuzzi. Conducătorul Transilvaniei a confiscat toate monedele şi se afirmă că a mai scos din albia răului alte mii de monede.
În 1803 un ţăran găseşte 264 de monede Lisimachos pe dealul Anineşului foarte aproape de Sarmisegetusa, în zilele următoare el mai caută monede si găseşte dar nu se ştie cu exactitate numărul dar fiscul îl obligă la un impozit de 280 de monede. Odată cu această descoperire are loc o invazie de căutători de aur pe acele meleaguri care mai de care descoperind kosoni, numărul lor nefiind ştiut nici de fisc care nu mai poate controla descoperirile.
Aceste căutări de metal galben au fost duse până în zilele noastre, dovadă este afirmaţia prin care doi localnici din Grădiştea de Munte în toamna lui 2000 şi primăvara lui 2001 găsesc împreună cu alţi oameni, 15 brăţări de aur spiralice. Despre primele 10 dintre ele spun ei că au fost găsite aproape de Incinta Sacra a Sarmisegetusei în locul numit Căprăreaţă. Aceste detalii sunt foarte importante pentru că ele sunt ca un ,,certificat de naştere,, a brăţărilor.
Drumul pe care le au luat aceste brăţări este foarte lung, ceea ce se ştie este că celelalte brăţări stau într-o vitrină aşteptându-şi suratele. Dar aici să punem o întrebare cui aparţineau aceste brăţări? Răspunsul – în tezaurul de la Cioara descoperit în secolul XIX se află şi o plăcuţă de argint care înfăţişează doi preoţi daci purtând astfel de brăţări de aici afirmându-se că sunt 16 exemplare nu 15, deoarece trebuiau să fie cu pereche.
Nu trebuie omis nici faptul că din locul în care au fost găsite brăţările au fost retrase multe monede de tip Koson şi Lisimachos.
S-au făcut analize de laborator şi se poate afirma că brăţările au un aur format dintr-o combinaţie de aur aluvionar, obţinut din nisipul apelor din zonă cu aur de filon, proporţia fiind încă în cercetare. Concentraţia aurului la fiecare brăţară diferă de la caz la caz, procentele fiind între 19-23 karate. Afirmaţia că aurul brăţărilor ar putea proveni din topirea unor monede ca aurei romani, stateri sau kosoni este respinsă deoarece aceste monede au titlu de peste 23 de karate.
Greutatea acestor brăţări este în general mare variind între 682,30g la o brăţară cu 5,75 spirale, capete aplatizate, decorate cu palmete şi linii. Plăcile dreptunghiulare se termină cu protome cu formă de cap de şarpe, şi 1196,03g la o brăţară cu 6,75 spirale, extremităţi aplatizate şi decorate cu palmete şi linii în formă de brăduţ. Plăcile dreptunghiulare din continuarea palmetelor se termină cu protome cu formă de cap de şarpe.
Ultimul lot de trei piese a fost descoperit în Statele Unite şi a revenit în ţară.